Service în România. Minut cu minut

M-am reîntors la service-ul unde mi se făcuse revizia, din cauza unui comportament destul de ciudat al maşinii mele (un Megane diesel), care în ultima vreme a început să-mi dea rateuri la prima cheie de dimineaţă, calculatorul arătând o problemă de injecţie. De două ori mi s-a oprit motorul în trafic. Terifiant.

Vreme de o lună am sperat că era din cauza motorinei, am schimbat vreo 3 furnizori, punând numai dintr-aia scumpă. Apoi mi-a spus cineva că ar putea să fie filtrul de motorină, schimbat la revizie, dar posibil să fie prost (deşi am dat o căruţă de bani pe el).

Într-un final, după o discuţie telefonică ciudată cu un tip din acelaşi service (E posibil să fie motorina, zice el. Nu prea cred, zic eu. Bine, atunci e vina noastră! replică el, iritat), m-am programat pentru a doua zi la o vizită.

Iată cum a decurs, minut cu minut. Fac precizarea că timpii de aşteptare au fost destul de lungi, indulgent spus. Din această cauză eu mi-am căutat ceva mai bun de făcut, şi anume să scriu ce se întâmplă într-un service. Un punct de vedere al unui profan.

13:00 Sunt la recepţia service-ului, unde mă primeşte o domnişoară amabilă.
13:01 Îmi ia datele, talonul, cheia şi mergem la maşină; notează zgârieturile, kilometrajul şi faptul că e murdară (aşa e, recunosc, n-am reuşit să o duc la spălat anul ăsta, din cauza vremii mereu schimbătoare).
13:08 Mă invită să merg în sala de aşteptare, estimând o oră pentru verificare.
13:24 Mă uit pe hârtia pe care mi-a dat-o şi văd că a scris nu o oră, ci una şi jumătate (până la 14:30). Sunt calm. Merg afară, lângă maşină.
14:01 După 53 de minute în care absolut nimeni nu a dat vreun semn de interes faţă de maşina mea, vine în sfârşit mecanicul! Ia maşina şi o bagă în hală.
14:02 Mecanicul pleacă.
14:12 Mecanicul se întoarce, cu calculatorul la subraţ.
14:12 Mecanicul face testul pe calculator.
14:21 Cheamă un coleg, care, stând sprijinit de uşă, se uită curios la calculator.
14:23 Pleacă amândoi (habar n-am unde, mie nu-mi spun nimic).
14:29 Mecanicul se întoarce, tot cu un calculator după el. Porneşte maşina.
14:31 Predă calculatorul altcuiva şi apoi se duce să se sfătuiască cu un alt coleg.
14:33 Mecanicul pare un pic debusolat, dispare din peisaj. Atenţie, deja a trecut ora estimată. Sunt calm.
14:38 Mecanicul apare în peisaj, strigă după Lucian, pleacă după el, pare a-i explica ceva. Poziţia corpului este cumva vinovată, cu mâinile la spate, încrucişate şi frământându-le.
14:42 Lucian vine şi mă întreabă extrem de serios dacă am făcut vreo intervenţie la distribuţie. Îi spun că nu, ultima intervenţie s-a făcut în service-ul lor, la revizie. Pleacă.
14:44 Mecanicul îmi spune că se va uita şi la plăcuţele de frână (scârţâie deja, după numai 2 luni). Îmi spune că e posibil să fi ajuns la jumătate. La întrebarea mea dacă e posibil să se întâmple asta într-un interval de timp atât de scurt, întâi pare surprins, dar îmi confirmă [cu jumătate de gură] că este posibil. Pleacă.
14:50 Revine, cu tot cu Lucian, îi spune ceva, la care Lucian replică cu un glas ridicat: Dă-l afară! Dă-l afară! Habar n-am la ce face referire. La mine, oare?
14:57 Mecanicul îl dă afară - e o piesă, poate fi orice, ce ştiu eu? Mi-e teamă să întreb. Pleacă.
15:06 Revine precipitat, cu tot cu piesa în mână. Pleacă precipitat.
15:08 Un om scapă pe jos nişte bani - cam un milion, la ochi. Evaluez situaţia şi mă decid să strig după el. Îmi mulţumeşte, zice că tocmai se uita mirat în mână, unde ştia că îi avea şi se întreba unde dispăruseră.
15:16 Mecanicul revine şi, în sfârşit!, îmi spune care e problema. Mă prefac că înţeleg, deşi nivelul meu de înţelegere a mecanicii e mai puţin decât vag. Cel care îmi creează probleme e captorul care citeşte turaţia motorului. Nu-l au pe stoc, îl va curăţa chiar pe al meu şi îl va monta la loc. Posibil să se rezolve problema, dar e bine să îl schimb, zice. Dau din umeri.
15:24 Termină de montat la loc captorul. Vine cineva şi-l întreabă dacă mai are mult de lucru, iar el spune supărat că da. Sunt calm.
15:27 Urcă maşina pe rampă. Face o verificare vizuală, apoi una manuală, îmi spune de o bieletă de direcţie care ar trebui schimbată. Aha.
15:31 Coboară maşina de pe rampă
15:32 Verifică luminile, îmi spune că trebuie să schimbe un bec de poziţie. OK, schimbă-l!
15:33 Domnişoara de la recepţie vine să-mi explice din nou care e problema maşinii. Dacă vreau, pot comanda piesa respectivă. Nu vreau pentru moment. Sau o pot comanda mai târziu, prin telefon. Bine. Mecanicul pleacă să ia becul de poziţie.
15:50 Mecanicul se întoarce cu becul de poziţie.
15:53 Termină de montat becul.
15:54 Îmi spune că asta a cam fost tot. Îl întreb dacă pot merge să fac plata, îmi spune că nu încă, trebuie să îl şi verifice cineva. Pleacă.
15:57 Se întoarce şi-mi spune că pot merge să fac plata. Nu-l mai verifică nimeni.
16:01 Iau hârtiile de la domnişoara de la recepţie şi merg să plătesc. Costă doar 59 de lei?!
16:06 Plec.

Concluziile mele:
- A fost ieftin! Deşi mi s-a părut extrem de ciudat că nu m-au taxat pentru manoperă. Nici pentru demontat - montat captor, nici pentru schimbarea becului. Plus 2 ore pierdute prin preajma maşinii. Un mare semn de întrebare pentru mine. M-au taxat doar pentru testul pe calculator şi pentru bec.
- A fost bine că mi-au explicat din când în când ce se întâmplă, deşi au făcut-o un pic cam târziu.
- Mi-aş fi dorit şi nişte scuze pentru timpul de aşteptare dublu faţă de cel estimat.
- Incredibil cum se poate trage mâţa de coadă într-un service. Maxim-maxim 25-30 de minute ar fi durat totul dacă ar fi luat maşina la ora programată şi s-ar fi concentrat pe ce avea de făcut. Mă gândesc că peste tot se trage mâţa de coadă. Sunt calm. 

Am plecat din service cu senzaţia cu care pleci uneori de la doctor: ţi-e rău, ai febră, îţi crapă capul de durere, dar îţi spune că eşti sănătos tun, eventual ia o aspirină!