Prima întâlnire offline

Am mers decis să nu abordez subiectele tabu: politică, religie, sex. Discuţia despre politică poate deveni licenţioasă [băga-mi-aş etc.]. La cea despre religie ar trebui să fiu politician [vorbă multă fără să spun nimic]. Despre sex nu poate fi vorba [prea devreme, sunt un gentleman!]. Aşa că i-am vorbit despre fotbal:
"Ştii, aseară Messi a dat 4 goluri!"
Răspunsul ei m-a lăsat perplex:
"Me si rupe mie de fotbal. Mai bine zi: ce mesirie ai?".
M-a fermecat: 2 calambururi!
Oare mai urmează şi altele?

Râd în emoticoane

Bărbat între două vârste, încerc să ţin pasul cu lumea modernă. Sunt cool, am conturi pe Haicinci, MyBook, facespace, tu-tub, red-tub. Îl prefer pe ultimul şi nu ascund asta. De ce aş face-o? Fii sincer! Aşa a spus Opra. Faţa mea e un emoticon perfect, mereu în schimbare. În fiecare seară fac grimase în faţa oglinzii. Trebuie să semăn cu gălbejiţii de pe mess! Hohotele mele de râs sună aşa: Mu-a-ha-ha. Neapărat cu Mu în faţă. Nu înţeleg de ce tinerii mei subalterni îmi spun pe la spate "Boule!".

Regret

Sunt un scriitor ex-cep-ţio-nal! În fiecare seară, înainte de a adormi, gândurile mi se limpezesc şi ideile se aşează cuminţi în ordinea lor firească. În minte, scriu o poveste. Una nemaiauzită, atât de frumoasă, încât mă cutremur de emoţie. Pe asta trebuie să ţi-o aminteşti, îmi spun, e imposibil să o uiţi! Adorm cu un surâs pe buze, aşa cum mă şi trezesc dimineaţa la 7, când sună alarma. În aceeaşi clipă ştiu că din povestea mea a rămas doar un iz diafan care-mi va tortura o vreme aducerea-aminte.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 07-08.

Blog oi tavan

Întinsă pe spate, număr stelele de pe tavan. Una, două, optzeci. Am sărit una, aia din colţ care abia fâlfâie. Sau pâlpâie, cum o fi corect? Să iau DEX-ul? Mai bine caut pe google, sigur e vreun blog pe care scrie despre asta. Da, şi apoi iar stau până la 4 citind tâmpenii! Cine-o fi inventat blogurile? Proastă idee, furt de timp liber, nu alta. Ar trebui să-l reclam. OPC-ul o fi deschis la ora asta?
Să nu uit să schimb stelele. Nişte oi ar fi bune. Dar de unde le iau? Să caut pe google: blog oi tavan.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 01-02.

În mintea celui de-al cincilea polițist

[Interiorul unei garsoniere igrasioase dintr-un bloc vechi. Pe peretele din dreapta e un tablou cu un tip gras, îmbrăcat în uniformă de poliţist. În plan îndepărtat, pe stânga, e o canapea acoperită cu o pătură în culori terne. În mijlocul camerei e o masă pe care se află o farfurie goală şi o lingură. Lângă masă se află un scaun ale cărui picioare stau să se rupă. În fundal se aude în surdină Drumurile noastre, Dan Spătaru. Pe scaun stă, într-o poziţie nefirească, al cincilea poliţist.]

(Cugetă) [blank]

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 16-17.

Edit:
caligul mă onorează cu o critică extrem de savuroasă. Eu am râs aproape non-stop. Şi nu numai la părţile voit-amuzante, ci şi la părţile în care mă desfiinţează, pentru că m-a citit ca pe o carte deschisă ;)
Îi mulţumesc încă o dată şi vă invit să lecturaţi ce a avut de spus. Omul are talent, ce mai...

Oniric

joc şah cu moartea,
un nor de fum ne înconjoară,
îmi ia regina şi anunţă
şah!
mă încovoi sub apăsarea
lamei reci care-mi străpunge
sufletul.
dar, dintr-o dată,
îmi propune-un târg:
ruleta rusească să jucăm, zice.
ce-am de pierdut?
accept!
rotește butoiaşul,
se-nvârte şi se-opreşte.
iau revolverul cu speranţă:
cinci şanse din şase,
nu e rău, îmi zic, însă
jur că!
o văd zâmbindu-şi pentru sine:
numai un glonţ lipseşte.
în timp ce lacrimi
se preling pe faţă,
mat!

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 02-03.

Brunch

Mănânc. Mănânc întruna. Aperitiv, felul întâi, felul al doilea, desert. Mai stau puţin şi-o iau de la capăt. Sandvişuri! Cu bacon crocant, preferatele mele. Şi o prăjiturică-desert. Cam la 10 minute. Doctorul mi-a spus să respect mesele principale. Le respect. Dar 3 mese într-o zi? Și cum rămâne cu restul? La 17 fix e ora ceaiului. Măcar un fursecuț să fie pe lângă. Seara târziu e supeul. Pot să mă culc nemâncat? Acum e 10, deci brunch-ul. Neapărat consistent, trebuie să-mi ajungă până la dejun. Mănânc.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 10-11.

Scris de Fănel Crenvurşt.

Rendez-vous

Negreșit, ora îl prindea cu o carte în mână. La cei 57 de ani ai săi, prof. dr. Coriolan Aurescu avea tabieturi din care nu-l scoteai ușor. În seara asta, îmbrăcat șic - costum, papion, pantofi de lac -, cu inima cât un purice, mergea la un rendez-vous de amor. Considera ora târzie, dar mignona studentă ce-i propusese întâlnirea stabilise și locanta: un club de noapte ce deschidea la 23:00. Își aranjă floarea la rever, zâmbi enigmatic în oglindă și ieși în pas vioi. Vecina ridică mirată din sprâncene.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 22-23.

Maricel faţă cu dura realitate

Se făcea că murise. După ce a condus-o pe ultimul drum, mergând în urma dricului cu pasul greu şi amărăciune în suflet, cu privirea mereu în jos, căutându-şi ritmul pierdut, s-a întors acasă. Din obişnuinţă, a strigat din prag:
- Maricico, am venit! Ce-i de mâncare?
Nu i-a răspuns decât liniştea. A luat ursuleţul în braţe, s-a aşezat pe scaunul din bucătărie şi a început să...
L-a trezit o scatoalcă după ceafă:
- Scoală, Maricele, că iar întârzii la serviciu! Pune şi de cafea dacă tot te-ai trezit.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 05-06 (hors concours).

Acasă

Într-o zi oarecare, e ceasul la care peste-ziua mi se şterge domol din minte, iar sufletul mi se umple cu amintiri pentru cândva: un zâmbet inocent de copil cu ochi mereu mari şi uimiţi, o îmbrăţişare fierbinte de femeie drăgăstoasă, un lătrat vesel de căţel ce vine cerşind mângâieri, un sărut apăsat pe un gât întrebător de femeie frumoasă, un pas năzdrăvan de copil ce abia învaţă să meargă. Într-o zi oarecare, e ceasul la care sufletu-mi şopteşte recunoştinţă că l-am adus în sfârşit acasă.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 19-20.

Negociatorul

- Hai, du-te de taie cocoşul ăsta, mi-a zis mama şi mi-a întins un cocoş alb cu creasta roşie ca focul.
L-am luat de picioare cu o mână, iar cu cealaltă i-am înconjurat aripile ce dădeau să zbată. Am mers afară, în spatele blocului. Cuţitul era în buzunar. L-am scos şi cu o mişcare circulară i-am tăiat gâtul. În minte, desigur. Privirea lui m-a îngheţat. Am decis să îl înfrunt, dar după un schimb prelung de ocheade, m-a învins, negociatorul naibii! L-am dus viu şi nevătămat înapoi. Spre seară mâncam o pulpă.


Scris la PA-provocarea lui Călin, firește.

Maricel față cu swingul

Găsise pe stradă un fluturaș: SWING PARTY. Se apropia ziua de naștere a Maricicăi și se gândi să-i facă o surpriză. Nu mai fuseseră la petreceri de cel puțin 25 de ani. Sună la numărul de telefon și o voce cavernoasă îi ceru datele personale. O singură condiție era: petrecerea începe la 0:15. Cam târziu, dar totul pentru ea, se gândi.
Maricica primi vestea cu reținere, deși în sinea ei se bucura de ieșirea în lume:
- Ai grijă, poate te prind că te uiți la vreo altă femeie, că iese cu scandal!

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 00-01.

Maricel faţă cu reveria

O blondă frumoasă, cu ţâţe mari şi puţin surdo-mută. La asta visa, cu ochii deschişi, balansându-se în fotoliul din sufragerie. Huţa-huţa. Văzuse el una la televizor, buze cărnoase şi tot tacâmul. Doamne, de-ar mai avea 21 de ani! Ar porni în căutarea ei şi...şi...
- Maricele, ieşi naibii din reverie, că s-a terminat de mult siesta! auzi vocea stridentă, atât de familiară. Iar te gândeşti la prostii!
- Da' de unde, făceam planuri de călătorie...fără tine, continuă în gând, şi se ridică, resemnat.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 15-16.

Amintire

Stăteam pe marginea prăpastiei, cu picioarele atârnând în gol. Ai venit lângă mine, te-ai aşezat fără să spui vreun cuvânt, mi-ai luat mâna într-a ta şi ai început să bâţâi uşor din picioare. După câteva minute n-ai mai rezistat şi m-ai întrebat ce caut acolo.
Ţi-am spus că te aşteptam, dar că acum nu mai aveam curajul să mă ridic. M-ai privit cu reproş: tu chiar vrei să-ţi dau mură-n gură, nu simţi că deja te-am luat în braţe?
Aşa era, pluteam deasupra norilor şi totul părea atât de îndepărtat…

Cu acest PA [reloaded] particip la concursul de proză arhiscurtă organizat de Trilema.

Reflex condiţionat

Straniu lucru, îşi spuse, şi începu să se zgâiască la fundul sticlei prin gura ei, ca un copil curios ce ţine pentru întâia dată în mână un caleidoscop. Erau doar câteva bule, nici urmă de culori vii care să-i bucure ochiul. Şi totuşi, era pentru prima dată când se simţea mai bine. Prin sticlă, se uită la ceasul de la mână. În semiobscuritate, desluşi cu greu ora: 12:33. Rânji. Da, despre asta era vorba. Nici fiind şomer nu putea scăpa de reflexul orei de pauză. Satisfăcut, îşi mai turnă o bere.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 12-13.

Un os de ros

E acel moment al nopţii când lumea pare să se fi oprit. Lumea mea, cel puţin. Cu capul afundat într-o pernă, visez. Sunt undeva la munte şi totul în jurul meu e verde. Aerul miroase a lemn ars. Alerg. Tot mai repede. Simt cum picioarele o iau înainte şi corpul parcă nu poate să le urmeze. Începe să-mi fie frică. Dacă nu reuşesc să le ajung? Schelălăi, din ce în ce mai tare.
- Puşkin, trezeşte-te, se aude o voce alarmată.
Uf, am scăpat!
- Auzi, dacă tot m-ai trezit, nu-mi dai şi mie un os de ros?

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 03-04. PA hors concours.

Viaţă grea

Niciodată nu i-am înţeles pe deplin. În fiecare zi, ei ies din casă dimineaţa devreme, când eu mă reaşez comod pentru o altă rundă de somn. În timpul zilei, în casă e linişte. Din când în când, un claxon sparge monotonia. O pleoapă mi se ridică, dar o cobor repede. Prefer dulcea leneveală. Apoi, se face seară şi iată că au venit acasă! Îi văd că sunt obosiţi, însă dau bucuros din coadă şi latru puţin, iar privirile li se înseninează. E cea mai importantă oră din zi pentru mine! Ora de plimbare.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 18-19.

Ora de trei minute

“Plajă. Nisip fin. Valurile mării care se disipă uşor la mal. Un şezlong. O umbreluţă. Un cocktail în care se află un lichid roz, exact aşa cum pare a fi viaţa ei  în acest moment. Of, de aş rămâne veşnic aici, tare bine-ar fi, îşi spuse, şi oftă”.

Telefonul începu să sune, iar ea deschise ochii. Se uită la ceas: 13:31. Da, ora de pauză se terminase. Nici nu apucase să mănânce nimic, stătuse fix 3 minute cu ochii închişi. Are atâtea termene limită pe care trebuie să le respecte! La muncă, deci.

PA scris pentru concursul 24 de ore, propus de Călin, intervalul orar 13-14. PA hors concours.

Later edit:
Un film de scurt-metraj pe care l-am urmărit cu mare plăcere: ce poți face la muncă pentru a ieși din monotonie. Cu dedicație pentru cei singuri ;)
[pentru eventualii cârcotași: Da, știu că e un viral pentru Schweppes, dar tot mi-a plăcut :p]

Scufiţa şi lupul

- Tati, tati, ce-s alea?
- Care, tati?
- Alea 3 din parcare.
Şi întinde un deget spre ele. Ptiu, drace! Ce-or fi alea?
- Cred că-s nişte oi.
- Cum oi, tati, ai văzut tu oi cu ochi aşa de mari?
- Nu ştiu, tati, or fi căţei, atunci.
- Căţei, auzi! HaHa. Unde-ai văzut tu căţei cu urechi aşa de mari?
- Bine, n-am văzut. Pisici, asta sunt!
- Cum să fie pisici? Ai văzut tu pisici cu picioare aşa de mari?
- Păi ce faci acum, Ana? Repeţi scena cu lupul şi Scufiţa roşie?
- Bine, tati, ai dreptate, sunt pisici.

PAdialog scris pentru concursul PAfoto propus de Călin.

End of story

- Te urăsc!
- Cum să mă urăşti, iubire?
- Iar ai venit beat aseară!
- Eu?!? Cum poţi spune aşa ceva?
- Crezi că dacă ai venit la 2 noaptea nu ştiu?
- Dar nu dormeai? Sau te prefăceai?
- Mă prefăceam.
- Aha! Să ştii că mi-am dat seama de asta!
- Cum, că erai beat?
- Stăteai de vorbă cu tipul ăsta blond.
- Care tip?
- Ăsta care ne urmăreşte. Chiar, pe ăsta de unde l-ai cules?
- E Big Brother.
- Da, de parcă eu nu-ţi cunosc familia.
- Nu pe mine mă urmăreşte, ci pe tine. Abia aşteaptă să te scoată din poveste.

 PAdialog scris pentru concursul PAfoto propus de Călin [hors concours]