4.9.09

Amintire

Stăteam pe marginea prăpastiei, cu picioarele atârnând în gol. Ai venit lângă mine, te-ai aşezat fără să spui vreun cuvânt, mi-ai luat mâna într-a ta şi ai început să bâțâi uşor din picioare. După câteva minute n-ai mai rezistat şi m-ai întrebat ce caut acolo.
Ţi-am spus că te aşteptam, dar că acum nu mai aveam curajul să mă ridic.
M-ai privit cu reproş: "Tu chiar vrei să-ţi dau mură-n gură, nu simţi că deja te-am luat în braţe?!?”.
Aşa era, pluteam deasupra norilor şi totul părea atât de indepartat…

5 comentarii:

gabi spunea...

Felicitari !
Sensibila scriere :)

cell61 spunea...

Mulțumesc. Pentru aprecieri în primul rând, dar și pentru că ești prima persoană care-mi comentează blogul :)

gabi spunea...

Sunt sincere.
O sa vezi ca a fost PA-ul cel mai apreciat de mine si n-as putea sa spun exact motivul. Probabil ca a avut unb flux de energie pe care am captat-o spontan. Cand mi se intampla asta, scriu :)

Sigur ca da,
o sa mai vin pe aici :)

Călin spunea...

Tare mi-a plăcut acest PA! Si mă bucur că a apărut, prima oară, la mine ;)

cell61 spunea...

Călin, mulțumesc mult.
Normal că a apărut la tine, de la cine am învățat eu ce sunt acelea PA-uri? :)